Procente

Nu stiu exact care e scopul vietii...dar tind sa cred ca o anumita parte din ea e destinata descoperirii sau mai degraba conturarii, unei variante a eului nostru cat mai aproape de perfectiune.
Totusi cat la suta suntem noi insine si cat la suta suntem ceea ce ne face sa devenim educatia, mediul, faptul ca ne temperam, controlam, abtinem si poate, prefacem?
Oare cum as fi eu in starea mea cea mai pura, reala, fara nici un fel de influente? Oare echilibrul ar fi mai usor de atins daca as fi in forma mea reala sau tocmai modelarea pe care o suport obedienta si in mare parte, inconstienta ma impinge cumva spre o treapta ce urca spre un ceva?
Totusi daca omul nu ar fi "un animal social" am mai fi oameni? Probabil am fi un fel de fapturi minunate...dar singure...complet singure...si atunci nu am putea fi incadrati nici macar in regnul animal.
In fond, daca stau sa ma gandesc, nici nu e nevoie de oameni pentru schimbarile din noi.Vederea unei plante, atingerea unei fulg sau a vantului,  fiecare detaliu aparent insignifiant ne modifica macar cu o farama...
Si atunci ca sa traim o varianta a noastra primordiala (nu cred ca e bun cuvantul)..a...pura (mm...) ar insemna sa traim intr-un fel de vid.Dar care ar putea fi sensul?

The Seeker - Norvhic Austria

Once

Apropo de ultimele piese postate...
I-am descoperit pe Glen Hansard si pe Marketa Irglova intr-una dintre diminetile mele din timpul liceului (cred ca prin clasa a 10-a), cand ma trezeam inaintea soarelui sa frunzaresc cate o carte sau sa ma uit macar la un film pana mergeam la scoala.
Cel in care i-am gasit pe cei doi se numeste  "Once" si a fost foarte dragut...asa..calm, soft, plin de armonie, dragoste si muzica frumoasa...Reuitandu-ma la secvente din el m-a apucat un dor teribil de cantat si muzica...dar ma opresc aici...nu are sens sa incep o poveste despre frustrari :).
Am postat soundtrack-ul acum ceva timp...inca imi place terbil de mult...
So...va recomand sa va relaxati si poate sa va bucurati anumite parti din voi cu asa ceva...
Enjoy!

P.S. Un concert live de al lor :->

Wonderfull

O pana

Mi-am uitat ingerii intr-un borcan pe masa si aripile lor fragile s-au rupt izbindu-se de capac.

Degeaba mi-am amintit de ei si i-am eliberat...Acum nu ma mai pot urma.

Sunt libera prin lume caci m-am sfasiat fara sa vreau, muscandu-mi lanturile cu coltii unui suflet ce se  voia curat.

PLUTESC...

Mi-am pierdut orice radacina...Iar florile-mi cresc din seva unei dorinte pline de forta dar pierduta.

Inca vreau aripi.As putea sa le fur...sau sa le construiesc din cele rupte ale ingerilor mei.Dar oare pot? Mai bine astept sa-mi creasca...Aici...sau poate mai incolo...

Hei, tu, suflete ma auzi? As vrea sa avem o discutie...

                                                                                        Prayer

Tu nu esti om!

Ai zice ca increderea din lume

E asezata in tine...

Dar tu esti spirit nesigur

Ascuns intre miscari pline de voluptate.

Nu esti om!

Tu nu ai cum sa fii!

Nu ai dreptul sa te consideri

Si sa ai asemenea privilegii...

Te crezi zeu.

Fara nimicuri ca timpul si spatiul.

Te arati sub mii de chipuri

Si iti permiti sa retraiesti iar...si iar.

Pentru tine perfectiunea nu e interzisa.

Tu ai dreptul sa aspiri.

Ai palme si clopote

Si puterea sa le inspiri.

Dar de fapt tu...

esti?

Tu suflet zbuciumat...

Ce te-ai vandut pe un altar

Si de acolo te-ai evaporat...

Ai incetat sa fii om

Si te-ai adus...

Sau te-ai redus...

La alta notiune.

Esti fericit?

Asa...pierdut prin variante...

Printre fiori ireali...?

Mai ai vreo sansa?