Aproape tânăr

Sunt mort.
Am tras chiar în clipa asta
Un ultim val de aer
Adânc, în piept
Dintr-o pereche de căști
Ce-mi ține loc de partitură.
Am inspirat notă cu notă
Declanșându-mi periodic
Câte o tuse supărătoare
Din cauza cheilor sol
Ce-mi rămân prinse în laringe.
Cu foame și cu poftă
Prelungesc respirația
Până la cel mai apropiat infinit.
Încerc să mă mint,
Să-mi spun că trăiesc,
Că ritmul care mi se plimbă
Aiurea prin vase                                                                             G + G
E puls și nu-s
Mișcări din cap
Ale adolescenților
Pe care i-am eliberat în mine.

Sunt bătrân
Dar viu.
Mă tâtâi obosit
Împiedicându-mă mereu
Și călcând pe lângă pași
Ce se prind de amintiri
Croșetate la întâmplare.
Nu-mi mai pot simți
Nimic din vechiul trup.
Doar capul mai pare sa-mi fie
Deasupra unui oarecare tot
Care planează în jurul meu.
Corpul mi-e prins stâns
Într-o menghină
Facută din viața
Pe care nu știu
Să mi-o amintesc.

Mă eliberez de minte
Expir orice urmă de gând
Și de rid
Rămânând în trup.
Sunt liber
Să fiu tânăr.