E aproape 12...M-am trezit de cateva ore...
Am baut cateva inghitituri de cola pe post de mic dejun si m-am cuibarit iar intre asternuturi.Am citit toata dimineata pana am terminat cartea.De absolut fiecare data cand dau ultima pagina a unei carti sunt trista.Invariabil.
In camera miroase bizar...As vrea sa deschid fereasta si sa las frigul sa patrunda in mine.Andreea, colega de camera, doarme.Deci nu pot.
Parul imi miroase a tigari...Vreau sa fac un dus...Si apa sa stearga urmele noptii trecute de pe trupul meu.
In jur sunt teancuri si teancuri de carti, atlase, caiete si foi...Imi trebuie un strop de mobilizare...Stiu ca din momentul in care le-am deschis totul devine mult mai simplu.Dar inceputul...
Vreau sa ma imprietenesc cu timpul...Dar am o singura problema.Il caut mereu si niciodata nu-l gasesc.
Vreo idee?
Vreau s-aprind Ultimul meu mal cand nu mai simt Si luna-n ape negre ar tacea Sa ma sting Dus de valuri verzi in larg de mari Singur cum eram cand am venit. Am sa trec Ca si cum pe albe foi inchizi un cerc Si mana ta deprinde alt contur Pot sa iert Sau pot sa mint ca pot sa iert cumva Cand tot ce-a fost al meu va fi al altcuiva. Toate pietrele albe Aduna uitare Si tot ce e viu se stinge si moare Neagra uitare acopera urma Esti sange si lut viata ta-i una.Ai putea Sa te minti ca voi fi tot aici cumva Dar stim atat de bine sa uitam. Daca vrei Doua pietre-n alb s-arunci nu sa le iei In gandul tau sa nu mai fiu nimic. Toate pietrele albe Aduna uitare Si tot ce e viu se stinge si moare Neagra uitare acopera urma Esti sange si lut viata ta-i una.
Si ce folos? Si ce folos de poezie, carti si viata? Ce folos are vocea si muzica? Pentru ce sa desenez, sa cant sau sa dansez? Daca nu am ochi, daca nu am priviri...daca nu am suflet?
Aud o muzica ce vine din mine...
Dar nu-i a mea.
O ascult cum se unduieste
Cum se leagana printre celule
Cum ma domina si ma supune.
Ii caut originea.Incerc s-nteleg.
Dar cu cat sap mai adanc
Cu cat caut si ma zbat
Cu atat se pierde...in liniste.
Vreau sa inteleg sau sa ascult?
Vreau sa fiu purtata pe ritmuri confuze
Sau vreau sa inteleg si sa fiu surda?
1. Aud un pian prin zapezi cristaline
Si nu sunt cu tine, vai nu sunt cu tine
Chopin - un concert de pian oarecare
Si calea e lunga si noaptea e mare
De iarna ma satur, de planset te saturi
Iubiri intre noi in o mie de paturi
Si primavaratec ninsori mai sfasie
Voalul miresei in noaptea tarzie
R: Te-as cere-napoi, insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin si tacere
Te-as cere-napoi, insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin si tacere
2. Se-aud ciudatenii si fiare in noapte
Si ninge himere si ninge cu soapte
Mi-e dor ca de propria-mi copilarie
De tine - aceea ce n-a fost sa fie
Iar daca ai fi dintr-o data cu mine
Mi-ar fi totul altfel si nu mi-ar fi bine
Sunt fumuri pe case, iubiri sunt in case
Si cerul a fum si-a pacate miroase
R: Te-as cere-napoi, insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin si tacere
Te-as cere-napoi, insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin si tacere
3. Pendula ca streangul de moarte e gata
Se misca de parca ma strange cravata
Ma tarai pe coate, te caut pe perna
Si noi ce spuneam ca iubirea-i eterna
Si uite ce grabnic se-arata si trece
Si sangele-n rana lovita e rece
Aud un pian, un Chopin de departe
De care n-ai parte, de care n-am parte
R: Te-as cere-napoi, insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin si tacere
Te-as cere-napoi, insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin si tacere
4. Asa cum acum cand esti dusa departe
Bufneste-un pian prin ulucile sparte
Si-o luna roscata insangera plopii
Iar eu cu nimic nu mai pot sa te-apropii
Si cad in genunchi langa focul ce moare
Si vreau sa-l intreb de mai e vreo scapare
Si el imi raspunde cu-n sclipat spre usa
Si-mi lasa in palme o calda cenusa
R: Te-as cere-napoi, insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin si tacere
Te-as cere-napoi, insa n-am cui te cere
Si restul e numai Chopin sï tacere
Mi-am uitat visele intr-o lada pe dulap.
Mi-am uitat dulapul intr-o camera.
Si acum bat din usa-n usa...
Bat in disperare.Totul e inchis...
Si nimeni nu raspunde.
Mi-am uitat sufletul in ochi
Mi-am uitat ochii intr-un trup..
Si trupul a fugit cu ochii mei in el.
Acum caut...alerg...ma uit in toti (ochii)
Dar sufletul meu nu e acolo...
Mi-am pus inima la pastrare...
Intr-o punga...si punga intr-o cutie
Si cutia intr-un sertar...
Sertarul unui birou inchis cu cheia. Si cheia a cazut...intr-o apa...
Adanca...lunga...
Oare nimeni nu stie sa inoate?!
Copacul acela batran e cel mai frumos copac batran pe care l-ai vazut vreodata.Chiar daca e mort.
Si ochii aceia mari sunt cei mai tristi.Tocmai pentru ca sunt vii.
Sunt tanara...sunt tanara.Nu am nevoie de mai multe degete decat am ca sa-mi numar anii.
Vreau sa-ti scriu in minte...in suflet..ca intr-un carnetel...sa-ti scriu TOT si apoi...sa-mi spui si mie ce ti-am scris.
Ma plang si mi se pare greu...Simt cum cei din jur asteapta ca din clipa-n clipa sa clachez, sa spun ca-mi pare rau ca am ales asta si ca sunt aici.Dar nu... chiar daca e mult si obositor, e si plin de farmec.Un farmec pe care poate doar eu il gasesc.
Stam patru fete intr-o camera, in liniste deplina, fiecare pe patul ei, absorbite in lecturi despre profunzimile corpului uman.In jurul nostru sunt zeci de carti, caiete, atlase, foi, oase si cani cu ceai si cafea.Si pentru un plus de farmec mai sunt si sute de servetele dovada a racelii ce nu ne-a crutat oricat de studente la medicina am fi noi.
Afara e innorat si frig, iar miscarile copacilor in ritmul vantului ne mai fura periodic atentia.
Eh..si desi poate anormal, toate astea imi dau o stare de spirit foarte buna...Poate sunt naiva si prostuta dar mi se pare ca au un sens...un scop.
Si nu...nu contest ca mi-ar placea sa fiu acum intr-o sala de cinema sa vad filmele din cadrul festivalului (Comedy Cluj), sau la o cafea cu o mana de prieteni voiosi...dar imi asum decizia si sper ca nu e in zadar.
Acum ma intorc la oasele mele (ma rog...nu ale mele...ale altcuiva) si la carti. ...:)
Inima-mi bate in ritm cu sunetul de violoncel.Fiecare celula vibreaza impreuna cu arcusul.
Intr-un fundal indepartat aud o voce slaba repetand cursuri de anatomie...se pierde in muzica ce ma cuprinde.
As vrea sa fac ceva... sa ma opresc din simplul ascultat.Cartea pe care o citesc de cateva zile ma asteapta rabdatoare si dornica la cativa centimetrii.Dar muzica... ah muzica asta...ma tine ca intr-o vraja, in incapacitatea de a ma desprinde...
Si da... Eu am o problema cu desprinsul...cu renuntatul...Dar asta-i din alt vis.Cel pe care-l traiesc acum e din alta sfera.Mai putin reala.Sau nu...la fel de reala, doar ca de alta natura.
In fine...ma pierd in cuvinte...Mai bine nu fac ceva...altceva...Ascult si e cat se poate de suficient.
Intr-un final simt ca pot sa respir...De ani de zile astept momentul asta si intr-un tarziu a venit. Vara asta chiar am voie sa zbor si sa cant macar primul vers din "Femurul" Adei Milea :).
Ma trezesc acum cu ochii pironiti in geam printre copacii obositi.Cafeaua din mana mi s-a cam racit, iar gandurile mi s-au ratacit mult prea departe.Stau pierduta-n amintiri, imaginand-mi un trecut straniu ce-ar fi putut fi ceva mai dinamic.
Iubiri?...nu prea le pot numi asa.Prietenii...in mod cert cateva foarte sincere.Dezamagiri?...putine, dar dureroase.Momente frumoase...n.Momente mai putin frumoase...nu merita mentionate.
Ma opresc in momentul de fata.Sunt la o intersectie de drumuri...sau nu.Sunt la linia de start.Si sunt obosita, fara antrenament si ma simt incapabila.Voi incerca sa-mi caut forta pe parcurs...sa o iau din aer...Sper sa mearga..of...cat sper.
Hmm... ciudate senzatia...Mda
In fiecare an imediat dupa revelion astept sa se petreaca o schimbare.Ceva marcant, care sa vina BUM!...Dar nu.Vesnic raman dezamagita.
Azi am ajuns acasa.Nimic diferit.Pana si mirosul imi e familiar.Am bagaje de desfacut si enorm de invatat.Mi-e somn si lene (stari obsnuite de cum intru pe usa).Hmmm...uf.
Totusi am auzit ca s-a intmplat ceva.S-au scumpit biletele de autobuz.E adevarat?Sper ca nu...(stau teribil de prost cu banii).Poate nu va fi asa tot 2011-le.