26 ianuarie 2011

Mori



Imi place tare, tare, tare.

2 comentarii:

  1. Când moara ta macină viaţă vei dori viaţă .
    Vom lăsa atunci măcar un petic de imaginaţie pentru salvarea din calea realităţi întunecate .
    Pentru uni imaginaţia a rămas singura zonă strălucitoare .
    Cine găseşte relitatea luminoasă nu mai are nevoie de mori .

    O zi bună!

    RăspundețiȘtergere
  2. La noi… personaje care se luptă cu morile de vânt mi se par cele feminine ale lui Caragiale (Zoe – Ziţa) .
    Încearcă în fapt şi în imaginar să trăiască şi cu soţul şi cu amantul concomitant .
    Par cele mai câştigate în învălmăşala de întâmplări .
    Dar în fapt călătoresc foarte mult pentru a vântura imaginarul . Cei mai învârtiţi sunt bărbaţii – nu primesc nimic (sau nu îşi doresc decât imagine sau imaginar) şi îşi privesc doar aripile învârtite de vânt .
    Sunt văzute bine de restul lumii se pare (nici nu am întâlnit comentari negative despre ele) dar în fapt zbuciumul interior le distruge .

    La fel ca şi pe Don Quijote …… de la Mancea .

    RăspundețiȘtergere