3 iunie 2009

Tot vreau sa zbor

Si acum cad.
E dureros,
Dar totusi intr-un fel...
Frumos.

Si cand sa ma izbesc
In momentul in care
Cu pamantul era
Sa ma contopesc...
Am realizat
Ca plutesc.

Ma uit in spate
Si zambesc.
De fericire
Cred ca o sa-nebunesc.

Am aaripi.

Din omoplati
Mi-au crescut niste oase.
La capat au
Pene albe si frumoase.

Nu sunt un inger.
Sunt doar un om.
Si totusi zbor.

Oh, fericite pasari,
Cat le-am invidiat...
Gravitate?!
Un sentiment de mult uitat.

Acum sunt una cu cerul.
Plimbari printre nori...
Intind o mana,
Si pot s-ating
Unul dintre sori.

Ce fericire!...
Ma uit la ele.
Sunt ale mele.

Atat de mari
Si de usoare...
Cu ele-n spate
Nici un vant nu poate
Sa ma doboare.

Dar stai!
Un moment de frica apare.

Daca nu sunt ale mele?!
Si cineva mi le-a imprumutat
De lovitura mistuitoare
Sa ma fi scapat...

Acum poate mi le va lua
Si de atingerea cerului
Ma va priva.

O Doamne, nu-mi fa asa ceva!

Si-acum o raza-a rasarit.
E dureros sa vezi
Cum aripile-n ceata
S-au risipit.

Iar eu..
Iarasi m-am trezit.

Dar inca sper
Ca intr-o zi,
In momentul in care
Ma voi trezi,
Ridicand capul usor
O pana voi zari
Prin camera, in zbor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu