Aș înțelege

Vreau ca urechile să-mi fie surde
Și ochii să-mi muțească.
Să tai legătura vie
Ce mă ține strâns
Ca un cordon ombilical
Conectată de lume.

Vreau să văd tot în jur
Ca într-un tabolu însuflețit
În care să nu fiu personaj
Iar viața să mi se desfășoare
Oferindu-mi-se ca unui spectator
Într-o veșnică sală de cinema.

Așa aș înțelege.
V-aș înțelege...

Ispită

Un călugăr bătrân și bolnav
Își târâie pașii obosiți
Pe cărări lungi, goale
Pline de oameni triști.
Vântul îi încâlcește barba
Afară e frig și mort
Merge singur, singur
Căutând, căutându-se, căutându-L
Pe poteci, pe păduri,
Prin cer și prin pământ
Alergând
Cu pașii lui
Mici, lenți, târâiți
Dezlănțuind un strigăt
Din piptul bietului om
Ce cu disperare caută
Calea, drumul, omul
Care să-l ducă acasă
N-apoi în chilie.
Sutana îi vâjâie, se sfâșie
Și paru-i e vâlvoi
Se apără cu brațele
Dă din mâini
Umplând văzduhul
Cu deznădejde
Strigă, imploră și luptă.
Întreg Universul îl atacă
Și întreaga lume se zbate în el.
Demonii așteaptă clipa...
Momentul decisiv
În care să pătrundă flămânzi
Printre hainele negre
Să rupă lacomi bucăți
Din întreaga ființă
A bătrânului.
El își aruncă ochii către cer
Lacrimi calde curgându-i
Pe obrajii plini de timp
Suspină făcându-și semnul crucii
Apoi se-apleacă
Ridicându-și toiagul
Și merge lent dar fără teamă
Cu pașii lui
Mici, lenți, târâiți
Spre acasă.
 

Înainte de somn

Îmi voi închide între așternuturi
Toate semnele de întrebare
Dăruindu-le ca ofrandă
Zeului ce mă poartă în fiecare
Noapte
Spre lumea viselor.
Plecându-mi capul pe pernă
Fac o închinăciune
Implorându-l
Să mă protejeze de ispita
De a rămâne-n vis.

Desen

M-am întins pe o foaie
Goală, albă
de hârtie.
Aștept să-ți faci curaj
Conturându-mi finalul
Cu două mișcări de creion.
Sunt linii și umbre
Ce mă nasc
Într-un nou eu
Special creat pentru tine.
Din tine.
Aștept ca degetele tale
Să-mi netezească
Fiecare arcuire
Creând un ideal
Dintr-o idee
Plantată cu cărbune
Pe o foaie
Goală, albă.

Vino

Vino să ne îmbrăcăm curați în iarnă

Să respirăm în ger

Fiecare căldura celuilalt.

Vino să alergăm prin zăpadă

Ca și cum ar fi prima oară

Când o simțim fierbinte.

Vino să ne topim în ninsoare

Și ninsoarea în noi

Ca să fim oameni de zăpadă.

În ploaie

Apă căzând peste apă

Unindu-se într-o îmbrațișare.

Piele peste piele

Imitând strop cu strop

Fiecare gest de mângâiere al ploii.

Miros de pământ ud și sudoare.

Oameni adulmecă

Parfumul sfintei invidii.

Amfiteatrul

Afară plouă
Punând accent
Pe fiecare strop.
Băncile scârțâie
În semn de protest
Noi generații
Șoptesc
De parcă-s neoprite
De zeci
De ani.
Din păr lung
Curg
Picături prin haine.
Frisoane...
Miroase a toamnă
Și-a lemn ud.
Neoanele pâlpâie
Ritmic
Tinând ison
Glasurilor plictisite
Meselor murdare
Ce poartă dovezi
În urme de pix.
E frig...
E tare.
Geaca din imitație
Strânsă
Peste halat
Parcă n-ar fi.
9 A.M.